Cu prilejul Zilei Naționale a României, sărbătorită și anul acesta în condiții speciale din cauza pandemiei de Covid-19, Domnia sa , Dl. Janus Szalinski, Consul Onorific, le urează tuturor românilor La mulți ani!
Aşezarea geografică şi implicaţiile geopolitice ale spaţiului baltic şi pontic, unde s-au ciocnit de-a lungul veacurilor mari imperii din vest şi est, au creat premisele unui destin relativ comun pentru România şi Polonia.
Au trecut doar câteva zile de la evenimentul trait de polonezi – Ziua Națională – 11 Noiembrie și iată că 1 Decembrie are aceiași semnificație pentru români.
Destinul celor două popoare a cunoscut o apropiere firească la sfârşitul Primului Război Mondial, când ambele au reuşit să realizeze idealul naţional aproape simultan: Polonia redevine stat suveran şi independent la 11 noiembrie 1918, statul roman își desăvârşește unitatea naţională la 1 decembrie 1918.
Relațiile bilaterale au o tradiție îndelungată, ”cronicii polonezi atestând existența lor începând cu ultimul sfert al secolului al XIV-lea”. Trebuie precizat că lipsa unor neînţelegeri de natură teritorială între cele două ţări a influenţat în mod benefic relaţiile bilaterale, chiar dacă au avut și un sens descendent, datorate viziunilor diferite în ceea ce privește politica externă.
Dincolo de tensiuni politice inerente, relaţiile polono-române au evoluat constant în perioada interbelică, iar solidaritatea reciprocă se manifestă şi astăzi, după ce ambele naţiuni au trecut prin experienţa comunismului. Ţări partenere în Uniunea Europeană şi NATO, România şi Polonia împărtăşesc o viziune comună a viitorului într-un context geopolitic tot mai complicat.
Evenimentele istorice ce au avut loc acum 103 de ani au însemnat pentru naţiunea română împlinirea unui vis secular – realizarea unui stat ale cărui graniţe să cuprindă toate regiunile locuite în majoritate de români.
Desigur, unirea tuturor românilor într-un singur stat, înfăptuită la finele anului 1918, a reprezentat o ecesitate istorică de necontestat. Ziua de 1 Decembrie 1918, pe care o sărbătorim ca Ziua Naţională a României, nu este doar o mare sărbătoare a poporului român, ci este, şi trebuie să fie, în acelaşi timp, o sărbătoare la fel de mare şi pentru celelalte comunităţi etnice, pentru minorităţile naţionale care de secole trăiesc pe pământul de azi al României.
Rezoluţia de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, prin care s-a proclamat Unirea cu România a românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria şi a teritoriilor locuite de aceştia enunţa ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român: „Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”. De asemenea, oferea tuturor locuitorilor, indiferent de naţionalitate, perspectiva unui trai în deplină concordanţă cu propriile ţeluri şi năzuinţe privind păstrarea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase.
Evoluţia istorică ulterioară a demonstrat că, actul de naştere al României Mari, a lăsat urme în conştiinţa colectivă a minorităţilor naţionale din ţara noastră. Etniile minoritare au perceput Unirea drept un contract social ce le oferă dreptul la propria identitate lingvistică, etnică, culturală şi religioasă.
Iată în ce însemnă, în primul rând, importanţa zilei de 1 Decembrie 1918 pentru minorităţile naţionale din România!
Revenind la punctul de plecare al semnificației acestei zile, ca reprezentant nu numai diplomatic, dar și ca cetățean al acestei țări, consider că 1 Decembrie este o mare zi de sărbătoare pentru toţi cetăţenii ţării, indiferent de etnia căreia îi aparţinem. LA MULȚI ANI ROMANIA!